Indonesia–Timor Leste Halo Fatin Bendung Maliana 2, Deputadu Kemenko Polkam Tinjau Lokasi iha Belu

TIMOROMAN.COM-Deputadu II ba Koordinasaun Política Estranjeira Kemenko Polkam, Mohammad Koba, halo tinjauan ba fatin projetu Bendung Maliana 2 iha Daerah Aliran Sungai (DAS) Malibaka, Munisípiu Belu, Khamis (12/2/2026).

Bendung Maliana 2 iha área fronteira Kampung Memo, Distritu Bobonaro, Repúblika Demokrátika Timor Leste (RDTL), ho Dusun Delomil, Suku Lamaksanulu, Munisípiu Belu, Nusa Tenggara Timur (NTT).

Vizita ne’e fó parte ho participação hosi ofisiál ministeriu, ofisiál TNI, Bupati Belu, representante KBRI Dili, Vice-Presidente II Komisi IV DPRD NTT, OPD relevante, Dansatgas Pamtas RI–RDTL Yonarmed 12 Kostrad, administradór PLBN Mota’ain, no chefe suku sira.

Tinjauan ne’e halo atu haree diretu progresu projetu no verifika dadus tekniku konstrusaun bendung ne’ebé agora halo husi Governu Timor Leste.

Bendung Maliana 2 konstrui iha leten Mota Malibaka ho objetivu fó bee ba konsumidor no irigasaun ba agrikultura iha área 1.101 hektare rai toos iha Maliana, Timor Leste.

Plano inicial hatete bendung sei iha duas porta bee ba Timor Leste, entretempo ba Indonesia de’it sei iha porta ida ho cobertura 300 hektare rai toos iha Dilumi/Builalu, Munisípiu Belu.

Kondisaun ne’e bele fó desvantajen ba Indonesia, tanba Mota Malibaka durante tempu ne’e mak fonte principal irigasaun ba rai toos 1.002,6 hektare iha Munisípiu Belu.

Desbalanceu repartisaun debit bee ne’e bele fó impaktu sosial, ekonomia, no seguransa ba komunidade fronteira.

Deputadu Mohammad Koba ho rombongan no Bupati Belu atravesa Mota Malibaka uza ekskavator atu ba fatin projetu iha Memo, Timor Leste, hodi halo enkontru diretu ho parte gestór projetu.

Delegasaun simu hosi Diretor Nasional Irigasaun Timor Leste, Jacinto Vicente Filipe Gama, Dirjen Agrikultura Timor Leste Martino Laurentino Soares, no ofisiál relevante sira.

Jacinto esplika dezenhu inicial Bendung Maliana 2 uza dadus hosi Indonesia ne’ebé hatete rai toos de’it 300 hektare.

“Maibé realidade iha rai toos tan. Nune’e ami hein dadus foun hosi parte Indonesia atu dezenhu bele ajusta tekniku,” nia hatete.

Nia mos hatete Primeiru-Ministru Timor Leste fó orientasaun atu konstrui bendung ne’e de’it justu ba nasaun rua.

“Ami seidauk konstrui parte Indonesia tanba seidauk iha certeza dadus luas rai toos. Se dadus foun mai, dezenhu sei ami muda atu repartisaun bee justu. Jestaun debit bee iha tempu udan no tempu matan mos sei ami koordena hamutuk,” nia hatete.***

Share this :

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *