Hakarak Konsientizasaun Tsunami Husi Muzika iha Timor-Leste

“Tsunami, tsunami, halai husi tasi.
Tsunami, tsunami, evakua lalais.”

TIMOROMAN.COM-Voz sira husi labarik sira halai iha eskola Marinir, periferia Dili, kapital Timor-Leste. Nia uza uniformi azul klaru, labarik mane no feto haree Otopsy ho matan naruk, nia kabee rastas halai-halai bainhira nia kanta ho mikrofone. Kapas merah muda ne’ebé famozu la bele kontra anin manas bainhira loron Novembro, maibé energia nia la halai.

Kanta ida atu hanoin

Labarik sira hetan lirik lalais. La’o tiha, sira mos kanta hamutuk, ain sira halai hanesan tasi, liman sira bate, voz sira sa’e ho alegria. Kanta ne’e dezenha atu fasil hanoin.

Kanta ne’e halo ho mensajen klaru kona-ba risku no preparasaun kontra tsunami, ho melodia fasil atu hanoin, ajuda labarik no juventude aprende saida mak tenke halo bainhira tsunami mai, no liu-liu atu hanoin. Peskuisa hatudu katak informasaun ne’ebé tau iha muzika fasil liu atu hanoin, liu-liu ba labarik sira.

Eskola Marinir iha rua fatin, metru balun husi tasi. Ai-dila sira halai iha tasi, barcu ai-kayu halai iha rai, prontu atu kaer ikan iha loron oin. Imagem ne’e bonita, maibé iha ne’e tragedia mosu tinan 30 liu ba. Iha tinan 1995, terremotu iha tasi halo tsunami ne’ebé mate ema balun, feri ema 19, no destrui aldeia Marinir, uma sira, barcu peska, no halakon animal sira. Uma ki’ik memorial iha tasi hanoin vitima sira; pintura azul ne’e halakon, teto zinco mos kuda husi tempu.

Gerasaun ida mosu tiha. Barak la hatene istoria ne’e, no halo ema hanoin katak Dili seguru husi tsunami. Mapa risku ofisiál hatudu istoria diferente. Ida ne’e mak rason tan Otoridade Proteksaun Sivil Timor-Leste partisipa iha simulasaun tsunami regional ne’ebé UNESCO-IOC organiza iha kumiençu tinan 2025.

Desafia mitus ne’ebé perigozu

Atu kontra hanoin seguru ne’ebé la loos, UNDRR hamutuk ho Otoridade Proteksaun Sivil, UNESCO-IOC no Pacifico organiza semana konsientizasaun publiku iha Timor-Leste atu komemora Loron Konsientizasaun Tsunami Mundial.

Núkleu kampanha ne’e mak kanta tsunami, produz husi artista lokal Otopsy, LYF, Etson Caminha, no Malena. Artista sira performa iha eskola 6 iha Dili iha kumiençu Novembro 2025. Performansa sira mos hamutuk ho role-play iha sala, jogu mesa, no atividade desenhu ba labarik ki’ik, hotu-hotu dezenha atu ensina hanoin kona-ba sinal tsunami, halo desizaun lalais, no proteje malu.

Iha sala, mestra tuur iha oin no bate liman tolu – hanesan sinal. Labarik sira halai tuun iha okos mesa. Uniformi mutin sira halai iha chao cimento. Labarik balun halai mesa atu imita terremotu. “Bora, bora, bora,” mestra hakerek, nia hatudu ba porta. Ho liman cobre ulun, labarik sira halai ba fatin aberto. Mestra haree ba kotuk atu garante la iha ema ne’ebé halakon, depois nia konta estudante sira iha liur. Ida ne’e mak primeira vez nia halo simulasaun hanesan ne’e. Treina husi Otoridade Proteksaun Sivil, nia kontente no emocionadu.

Aprende ho alegria, leksaun ho seriedade

“Labele dehan ‘Oh Maria’, ‘Oh alin’ – halo agora.
Se tasi tuun, labele hanoin seguru atu ba peska.”

Juventude iha SMA Finantil, perto ex-base forsa paz ONU, la fasil atu impresiona. Maibé rapper Atrix bele koresponde ho gosto sira, no muda tempu husi leksaun geometria no literatura. Mensajen husi kanta tsunami ne’e hetan.

Iha Eskola Portugés, estudante sira halo role-play atu simula alerta tsunami. Nia halo papel hanesan chefe turma, mestra, no diretór, sira debate kona-ba desizaun iha presion. Husi jogu mesa Runami – “halai husi tsunami” – sira aprende faktu kona-ba tsunami, ho resposta loos sira lori sira naruk ba fatin seguru husi tasi.

La husik ema ida

Perspetiva inkluzao integra semana tomak. Organizasaun defisiénsia Ra’es Hadomi Timor Oan desafia estudante sira atu hanoin liu husi an: Oinsá alerta bele chega ba avo sira ne’ebé tuan? Oinsá ho vizinhu ne’ebé matan la haree, ka kolega ne’ebé uza muleta? Hamutuk, sira diskuti oinsá komunidade bele ajuda ema hotu atu evakua ho seguru.

Semana ne’e remata ho simulasaun evakuasaun tsunami no caminhada simboliku husi tasi ba fatin evakuasaun temporáriu iha rai leten. Aproximadamenti 150 labarik husi eskola diferente partisipa, hamutuk ho artista sira, representante komunidade, sobrevivente tsunami 1995, autoridade lokal no nasional, no representante ONU no embaixada sira iha Dili.

Kanta tsunami ne’e depois sai parte permanén husi repertóriu artista sira. Toca iha rádio lokal, kanta ne’e kontinua halai ba nasaun tomak, liu husi Loron Tsunami. Mensajen ne’e kontinua halai:
“Tasi ne’e bonita, tasi mak kolega ita.
Maibé tempu balun, tasi bele perigozu.”

Share this :

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *